XGSM Iași — Service & Piese GSM

Securitate

Apeluri și mesaje înșelătoare în România: cum le recunoști

Nicio bancă, niciun curier și niciun polițist nu îți cere prin telefon sau prin mesaj datele cardului, parole sau coduri din SMS — asta e regula de aur care demască aproape orice înșelăciune. Mai jos găsești schemele semnalate cel mai des în România, semnul care le trădează pe fiecare și ce faci dacă ai răspuns deja.
Oricine poate face asta15 minAndroidSamsungXiaomiHuaweiMotorolaGoogle PixelOnePlusOppoiPhoneVerificat: 17 noiembrie 2026

Pe scurt

  • Cine îți cere datele cardului, o parolă sau un cod primit prin SMS e escroc — fără excepție.
  • Nu deschide linkuri din mesaje nesolicitate: livrarea o verifici în aplicația curierului, nu pe adresa din SMS.
  • „Sunt copilul tău, am număr nou și îmi trebuie bani”? Suni la numărul vechi și întrebi.
  • Nu instala aplicații de „ajutor” la cererea unui necunoscut și nu muta bani „ca să-i protejezi”.
  • Ai dat deja datele? Suni banca acum pentru blocarea cardului, apoi sesizezi poliția și DNSC (1911).

Patru semne care trădează orice înșelăciune

Campania națională #SigurantaOnline — a Poliției Române, DNSC și Asociației Române a Băncilor — împarte escrocheriile în trei povești: cineva drag are o urgență, te sună o instituție sau ai câștigat ceva. Personajele se schimbă mereu, mecanismul nu — și de aceea le recunoști după aceleași patru semne:

  • Urgența. „Ai 24 de ore”, „e urgent”, „fă-o acum” — escrocul vrea să acționezi înainte să apuci să verifici.
  • Emoția. Frica că pierzi bani, dorința de a ajuta pe cineva drag sau pofta unui câștig ușor îți fură atenția.
  • Mutarea pe alt canal. „Scrie-mi pe WhatsApp”, „intră pe linkul ăsta”, „instalează aplicația asta” — conversația nu rămâne unde a început.
  • Cererea de bani sau de date. Orice scenariu ajunge aici: cardul, contul, codul din SMS sau o plată.

Sfat

Un mesaj scris corect nu e dovadă de autenticitate. Atacatorii folosesc deja inteligență artificială pentru texte fără greșeli — semnul adevărat e cererea, nu cum e scris mesajul.

Apelul „de la bancă”, „de la poliție” sau de departe

La telefon, arma escrocului e un număr care arată oficial. Prin spoofing — falsificarea numărului afișat — pe ecranul tău poate apărea chiar numărul băncii tale, și totuși la celălalt capăt să fie altcineva. De aceea numărul afișat nu dovedește nimic: contează ce îți cere.

+40 21 555 01 23
România

Ecran de telefon: +40 21 555 01 23. România

Arată ca un apel normal de la o instituție — tehnica spoofing poate imita chiar numărul băncii tale. Numărul de pe ecran nu îți spune cine e la celălalt capăt.
  • Scenariul „creditul”: ți se spune că s-a aprobat un credit pe numele tău. Spui că n-ai cerut nimic — „funcționarul” concluzionează că e fraudă și îți cere datele „ca să o raporteze”. O bancă nu anulează credite la telefon și nu îți promete recuperarea banilor.
  • Scenariul „polițistul”: un fals polițist îți trimite poze cu o legitimație pe WhatsApp „ca să-l crezi”, apoi te trece la un „angajat BNR” care te roagă să-ți muți banii „în siguranță”. Nici poliția, nici BNR nu îți cer bani sau datele cardului la telefon.
  • Scenariul „accidentul”: „copilul” sau „un medic” sună că a fost un accident și-i trebuie bani urgent. Suni la numărul persoanei înainte de orice.
  • Scenariul „ajutorul tehnic”: te roagă să instalezi o aplicație „de suport” — de fapt un program de control de la distanță prin care văd tot ce faci, inclusiv aplicația bancară.
  • Ce faci: închizi și suni tu banca la numărul oficial, de pe site sau de pe spatele cardului. Dacă era ceva real, o rezolvi la apelul tău.

O categorie aparte e wangiri — apelul care sună o dată și se închide, de pe un număr internațional necunoscut. ANCOM avertizează că dacă suni înapoi ajungi la un număr cu suprataxă, iar costul ajunge pe factura ta. Regula: nu suni înapoi un număr străin pe care nu-l cunoști; dacă se repetă, anunți operatorul.

Pericol

Nicio instituție — bancă, poliție, BNR, operator — nu îți cere la telefon bani, datele cardului, parole sau instalarea unei aplicații. Cine o cere e escroc, oricât de oficial sună.

În aplicațiile de mesagerie: „am număr nou”, împrumutul și codul de 6 cifre

Pe WhatsApp și în celelalte aplicații de mesagerie escrocii nu se mai dau drept instituții, ci drept oameni pe care îi cunoști.

++44 7755 220 014
Buna mama! Mi s-a stricat telefonul, asta e numarul meu nou. Am o urgenta: imi imprumuti 1.500 lei pana maine? Ti-i dau inapoi.

Ecran de telefon: +44 7755 220 014. Buna mama! Mi s-a stricat telefonul, asta e numarul meu nou. Am o urgenta: imi imprumuti 1.500 lei pana maine? Ti-i dau inapoi.

Mesajul vine de obicei pe WhatsApp, nu ca SMS. Semnul care-l trădează nu e „numărul nou”, ci cererea care urmează: bani, urgent, către un cont care nu e al persoanei.
  • „Am număr nou”: „Mamă, mi s-a stricat telefonul, salvează numărul”. După ce îl salvezi vine cererea — o factură, o urgență, un împrumut până mâine. Verifici sunând la numărul vechi, salvat deja, sau ceri parola de familie (vezi ultimul capitol).
  • Împrumutul de la un cunoscut: un prieten real îți scrie că are nevoie urgent de bani — contul lui a fost preluat. Banii ți se cer către un cont pe alt nume. Suni prietenul înainte să trimiți ceva.
  • Codul de 6 cifre: primești un SMS cu un cod de verificare pe care nu l-ai cerut, apoi cineva — un „prieten”, o „petiție”, un „vot” pentru copilul cuiva — te roagă să-i trimiți codul sau să-l scrii pe o pagină. Îl dai, iar contul tău de mesagerie se mută pe telefonul lor și începe să ceară bani contactelor tale.
Cod de verificare

123-456. Nu da acest cod nimănui — nici familiei, nici „suportului”. Cine îl are îți poate prelua contul.

Am înțeles

Ecran de telefon: Cod de verificare. 123-456. Nu da acest cod nimănui — nici familiei, nici „suportului”. Cine îl are îți poate prelua contul. [Am înțeles]

Codul de verificare e cheia contului tău — nu îl dai nimănui, nici măcar familiei sau „suportului”. WhatsApp nu ți-l cere niciodată în mesaje.

Atenție· Ți-au preluat contul de WhatsApp?

Nu dezinstala aplicația — nu rezolvă nimic. Intră în WhatsApp → meniul ⋮ (sau Setări pe iPhone) → Dispozitive asociate, atinge dispozitivul necunoscut și alege deconectarea. Apoi anunță-ți contactele că mesajele primite de la tine sunt false.

Investiția „fără risc” și linkul „de încasare”

Reclama de pe rețelele de socializare promite câștiguri „garantate” din acțiuni sau criptomonede — uneori folosind imaginea unor companii cunoscute. Lași datele într-un formular, te sună un „broker”, te înscrii pe o platformă care îți arată profituri frumoase și depui tot mai mult. Când vrei să scoți banii apar „taxe de retragere” și „garanții” — iar în paralel te pot convinge să instalezi o aplicație „de suport” prin care îți citesc datele bancare și iau chiar credite online pe numele tău.

  • Profit garantat = fraudă. Nicio entitate autorizată nu promite câștig sigur — orice investiție are risc.
  • Presiunea de timp („oportunitate unică”, „dispare repede”) e pusă acolo ca să nu apuci să verifici.
  • Aplicația de acces la distanță cerută „ca ajutor” e semnul cel mai periculos: le dă controlul total al telefonului.

Pe site-urile de anunțuri, „cumpărătorul” mută repede conversația pe WhatsApp și îți trimite un link „ca să-ți vireze banii” — pe pagina falsă ți se cer datele cardului, inclusiv codul de confirmare a plății din SMS. Capcana e într-o singură idee — în cuvintele Asociației Române a Băncilor: cardul e un instrument de plată, nu de încasare. Ca să primești bani, nimeni nu are nevoie de datele cardului tău.

Sfat

Banii de la un cumpărător vin prin sistemul de plată al platformei, prin ramburs sau printr-un transfer pe IBAN — niciodată după ce ai scris datele cardului pe un link primit.

Regulile care te apără de toate

De făcut

  • Verifici orice cerere de bani sau date pe un canal oficial: aplicația băncii sau numărul de pe site.
  • Suni persoana la numărul pe care îl ai deja când „și-a schimbat numărul” sau „are o urgență”.
  • Păstrezi mesajele și faci capturi — servesc drept dovadă la plângere.
  • Activezi verificarea în doi pași în aplicațiile de mesagerie (mai jos, pas cu pas).
  • Stabilești o parolă de familie pentru orice „urgență” care cere bani.

De evitat

  • Nu dai nimănui datele cardului, parole sau coduri primite prin SMS — nimeni legitim nu le cere.
  • Nu instala aplicații „de acces la distanță” la cererea unui necunoscut.
  • Nu deschide linkuri din mesaje nesolicitate, nici măcar de la contacte.
  • Nu suni înapoi numere internaționale necunoscute.
  • Nu te lași grăbit de „ultima șansă” sau de „urgență” — escrocul chiar aici te prinde.
Escrocheriile de mai sus, pe scurt
EscrocheriaSemnul care o trădeazăCe faci
SMS „de la curier”link către o „taxă” sau „adresă incompletă”verifici în aplicația curierului, nu pe link
Apel „de la bancă”îți cere date, coduri sau să muți baniiînchizi și suni banca la numărul oficial
„Polițist” sau „BNR”îți cere banii „în siguranță”închizi — nimeni nu îți cere bani la telefon
„Copil cu număr nou”împrumut urgent pe alt contsuni la numărul vechi; ceri parola de familie
Cod de verificare cerut„trimite-mi codul primit prin SMS”nu îl dai nimănui — e cheia contului
Investiție „fără risc”câștig garantat, termen limită, aplicație „de suport”niciun câștig nu e garantat — închizi
Link „de încasare” pe anunțuri„completează cu datele cardului ca să primești banii”banii se primesc fără date de card — refuzi
Apel pierdut internaționalo sonerie, prefix dintr-o țară străinănu suni înapoi; anunți operatorul

Ai răspuns sau ai dat datele? Ordinea contează

Mii de oameni pățesc la fel — nu e motiv de rușine, iar minutele contează. În ordinea asta:

  1. Suni banca și blochezi cardul

    Numărul e pe spatele cardului, în aplicația bancară sau pe site-ul băncii. Ceri blocarea cardului și, dacă se poate, reversarea sau blocarea tranzacțiilor suspecte. De pe alt dispozitiv îți schimbi și parola de internet/mobile banking.

  2. Dezinstalezi aplicația de acces la distanță

    Dacă ai instalat o aplicație „de suport” la cererea cuiva, o dezinstalezi acum și repornești telefonul. Spune-i băncii că au putut vedea aplicația bancară — s-ar putea să-ți reseteze accesul.

  3. Schimbi parolele importante de pe alt dispozitiv

    Începi cu e-mailul — e cheia tuturor resetărilor — apoi banking și aplicațiile de mesagerie. Pas cu pas: recuperarea parolei contului Google sau Apple.

  4. Păstrezi dovezile

    Capturi de ecran cu mesajele, numărul, adresa linkului, datele și sumele tranzacțiilor — toate servesc la plângere și la contestarea plăților.

  5. Sesizezi autoritățile

    Depui plângere la poliție (cea mai apropiată secție) și notifici DNSC la 1911, pe alerts@dnsc.ro sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro. Pentru apeluri pierdute din străinătate anunți și operatorul.

De știut

„Mi-e rușine să spun” e reacția pe care mizează escrocii — raportează repede, chiar dacă suma e mică. Și pentru situații care cer intervenție imediată, 112 e numărul unic de urgență.

Mai puțin zgomot: blocări, PIN de mesagerie și parola de familie

Nu poți opri escrocii să încerce, dar poți tăia mult din încercări. Numerele și expeditorii insistenți se blochează și se raportează în câteva secunde — toate căile, marcă cu marcă, le găsești în ghidul despre blocarea numerelor și a spamului.

  1. Activezi verificarea în doi pași în WhatsApp

    Deschide WhatsApp → Setări → Cont → Verificare în doi pași → Activează și alegi un PIN de șase cifre (pe versiunile noi ți se poate cere o parolă). Adaugi și adresa de e-mail — fără ea, un PIN uitat te poate bloca o săptămână. De acum, numărul tău nu mai poate fi înregistrat pe alt telefon fără acel PIN, chiar dacă cineva îți fură codul din SMS.

    Setări
    Cont
    Confidențialitate
    Avatar
    Liste
    Discuții
    Notificări
    Pasul 1
    Cont
    Notificări de securitate
    Passkeys
    Adresă de e-mail
    Verificare în doi pași
    Pasul 2
    Cont › Verificare în doi pași

    Drum prin meniuri, ecran cu ecran: 1. Setări: Cont ←; Confidențialitate; Avatar; Liste; Discuții; Notificări. 2. Cont: Notificări de securitate; Passkeys; Adresă de e-mail; Verificare în doi pași ←

  2. Verifici din când în când dispozitivele asociate

    În WhatsApp, meniul ⋮ (sau Setări pe iPhone) → Dispozitive asociate îți arată toate sesiunile deschise ale contului. Un dispozitiv pe care nu-l cunoști: îl atingi și alegi deconectarea.

  3. Stabilești o parolă de familie

    Alegeți împreună o amintire sau o frază pe care o știți numai voi. Când te sună cineva „de la un membru al familiei cu o urgență”, ceri parola. Nu o știe? E escroc. Recomandarea aparține chiar campaniei oficiale „Uniți împotriva escrocheriilor”.

Pentru părinți, cea mai bună protecție e o regulă povestită, nu o setare: „cine îți cere bani sau date prin mesaj sau la telefon, verifici cu mine înainte”. Povestește-le cele trei povești de mai sus, la un ceai, nu după ce s-a întâmplat ceva — iar când le pregătești telefonul, ecranul simplu și apelurile de urgență sunt în ghidul pentru telefonul bunicilor.

Sfat

Escrocii se bazează pe tăcere. Spune-le prietenilor și familiei ce ai văzut — fiecare poveste închide o ușă pentru ei.

Întrebări frecvente

De ce mă sună „banca” și îmi cere datele cardului?
Nu e banca — o bancă reală nu îți cere niciodată la telefon datele cardului, parole sau coduri din SMS. Numărul de pe ecran poate imita numărul oficial (tehnica se numește spoofing). Închide și sună tu banca la numărul de pe site sau de pe spatele cardului.
Am introdus datele cardului pe un link dintr-un SMS. Ce fac?
Suni imediat banca — numărul e pe spatele cardului și în aplicație — și ceri blocarea cardului și a tranzacțiilor suspecte. Apoi îți schimbi parolele de pe alt dispozitiv, păstrezi capturi cu mesajul și depui plângere la poliție; notifici și DNSC la 1911.
Cum îmi dau seama dacă un SMS despre colet e fals?
Semnele clare: cere „actualizarea adresei” sau o „taxă” de câțiva lei pe un link care nu e site-ul curierului, vine de pe un număr oarecare sau grăbește cu „24 de ore”. Livrarea o verifici în aplicația oficială a curierului sau pe site-ul lui, niciodată pe linkul din mesaj.
Poate apărea numărul băncii pe ecran și apelul să fie totuși fals?
Da — se numește spoofing și e una dintre fraudele semnalate oficial în România. De aceea contează ce îți cere, nu ce număr arată: cerere de date, de bani sau de aplicație instalată înseamnă escroc, oricât de real pare numărul.
Mi-a scris copilul de pe un număr nou că îi trebuie bani. Cum verific?
Suni la numărul vechi pe care îl ai salvat sau ceri parola de familie — o frază pe care o știți numai voi. Dacă banii ți se cer către un cont pe numele altcuiva, e aproape sigur escrocherie, indiferent cât de firesc sună mesajele.
Unde sesizez un mesaj sau un apel de înșelăciune în România?
La poliție — plângere la cea mai apropiată secție — și la DNSC, pe 1911, la alerts@dnsc.ro sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro. Dacă ți-au luat bani de pe card, întâi banca, pentru blocare; pentru apeluri pierdute din străinătate anunți și operatorul.

Telefonul tău arată altfel sau lipsește ceva din ghid?

Meniurile și butoanele diferă de la model la model și se schimbă cu actualizările. Dacă pașii de aici nu se potrivesc cu telefonul tău sau nu găsești ce cauți, scrie-ne modelul și ce vezi pe ecran: îți răspundem noi și completăm ghidul.

Cu ce am verificat

Îți pare suspect un mesaj sau un apel?

Arată-ne mesajul sau povestește-ne apelul — îl verificăm împreună pe loc și îți arătăm cum îl blochezi și cum îl sesizezi.